In perioada asta a anului (martie-aprilie) de obicei eram intre chefuri, cluburi, whisky, tinute fancy si make-up mai mult decat prevede legea. Unde mai pui ca venea si putin primavara, tocmai la fix ca la cizmele de iarna sa "accesorizezi" o fustita scurta sau niste o pereche de jeans taiati. Daaaaa, si poti sa iei cizmele alea cu toc cui, ca nu mai e gheata pe jos sa-ti rupi gatu'. Asta va fi a 2 a oara cand le porti!!! :)) Si cu fiecare aniversare, in casa era crima organizata. Organizata din timp. De 4 femei cochete care vor sa sarbatoreasca.
Femeile din viata mea implinesc niste frumoase primaveri in intervalul martie-aprilie. Asadar, e rost de distractie, nu? Asta pentru ca ele inca mai sunt la varsta la care vor sa sarbatoreasca si sa spuna cati ani au... Mai vedem peste cativa ani cum sta treaba :D
N-o sa va vorbesc despre cum eram noi la gradinita si de excursia din clasa a 3 a, sau de cum am crescut impreuna! Nu e cazul, pentru ca ne-am cunoscut abia acum cativa ani. Dar astia cativa ani au fost plini cu bune, cu rele, cu neconcordante, cu ascunzisuri, cu teorii de viata, cu nopti pierdute, cu dezbateri, cu griji, cu drame, cu povesti ca-n filme. Telenovele mai degraba. Prieteniile nu se raporteaza neaparat la "cati ani ne leaga", ci mai degraba la "cate chestii ne leaga", din punctul meu de vedere si din experienta..
Am impartit tot. Apartamentul, hainele, fardurile, borcanul cu unt de arahide, cheltuielile, tigarile, cafeaua , momentele frumoase, durerea, fericirea, grijile, nervii. Si chiar daca lucrurile s-au schimbat in viata noastra, am reusit sa ramanem NOI, in ciuda faptului ca suntem in 3 colturi diferite ale lumii la momentul vorbirii. Si sper sa ramana asa si-n continuare.
Sper ca distanta sa nu ne indeparteze, si nici oamenii noi care apar in viata noastra. Sper sa-mi spuneti ca si pana acum cand si unde gresesc. Sper sa nu va suparati cand va spun unde gresiti. Sper sa fiti acolo si cand o sa port palarie si o sa-mi dau cu ruj peste buze :)
I miss you! Sa-mi traiti fericite!
N-o sa va vorbesc despre cum eram noi la gradinita si de excursia din clasa a 3 a, sau de cum am crescut impreuna! Nu e cazul, pentru ca ne-am cunoscut abia acum cativa ani. Dar astia cativa ani au fost plini cu bune, cu rele, cu neconcordante, cu ascunzisuri, cu teorii de viata, cu nopti pierdute, cu dezbateri, cu griji, cu drame, cu povesti ca-n filme. Telenovele mai degraba. Prieteniile nu se raporteaza neaparat la "cati ani ne leaga", ci mai degraba la "cate chestii ne leaga", din punctul meu de vedere si din experienta..
Am impartit tot. Apartamentul, hainele, fardurile, borcanul cu unt de arahide, cheltuielile, tigarile, cafeaua , momentele frumoase, durerea, fericirea, grijile, nervii. Si chiar daca lucrurile s-au schimbat in viata noastra, am reusit sa ramanem NOI, in ciuda faptului ca suntem in 3 colturi diferite ale lumii la momentul vorbirii. Si sper sa ramana asa si-n continuare.
Sper ca distanta sa nu ne indeparteze, si nici oamenii noi care apar in viata noastra. Sper sa-mi spuneti ca si pana acum cand si unde gresesc. Sper sa nu va suparati cand va spun unde gresiti. Sper sa fiti acolo si cand o sa port palarie si o sa-mi dau cu ruj peste buze :)
I miss you! Sa-mi traiti fericite!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu